Prin aceasta incriminare, legiuitorul, in primul rand, a voit sa faca distinctie intre cele trei modalitati alternative, legale, de savarsire a acestei infractiuni, si sa determine o definire corecta a continutului modalitatii de sustragere, care trebuie sa aiba modalitati faptice distincte de cele pentru situatiile vizand refuzul sau impotrivirea.

Astfel, daca in cazul refuzului sau impotrivirii la recoltarea probelor biologice este evident ca pentru existenta continutului constitutiv al infractiunii este necesara indeplinirea cerintei esentiale a existentei unei cereri din partea organelor de politie, indiferent de modalitatea faptica, adresata subiectului activ de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, in modalitatea normativa  sustragerii, infractiunea exista si daca o asemenea cerere a organelor de politie nu i-a fost adresata in mod expres subiectului activ, dar intentia acestuia de a se sustrage de la recoltarea probelor biologice rezulta in mod evident din conduita acestuia.

Astfel, prin sustragere se intelege, intre altele, si folosirea sireteniei sau a fraudei pentru a nu presta un serviciu legal datorat, in scopul de a se eschiva de la ceva, de a scapa de ceva.

Obligatia conducatorilor auto de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei este impusa prin dispozitiile articolului 38 si articolului 88 aliniatul 6 din O.U.G. 195/2002, obligatie care, in contextul starii de fapt din cauza la care face referire prezentul articol, ar fi revenit si inculpatului care a condus autoturismul implicat in accidentul de circulatie soldat cu vatamarea integritatii corporale a pasagerului din dreapta, avand o concentratie de 0,82 mg/l alcool pur in aerul expirat. Intrebat de organele de politie, daca accidentul a fost acuzat de catre acesta, inculpatul a declarat ca cel care a condus autoturismul a fos pasagerul din dreapta, care in acel moment era in stare de inconstienta. Dand crezare celor declarate de acesta, organele de politie nu i-au solicitat inculpatului sa-i fie recoltate probe biologice, iar martorul a fost transportat la spital, pentru asistenta medicala de urgenta, unde i s-au recoltat si probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, rezultand o imbibatie alcoolica de 1,55 g/l alcool pur in sange.

Sustragerea de la recoltarea probelor biologice, in modalitatea faptica a inducerii in eroare a organelor de politie, de catre conducatorul auto, trebuie sa aiba ca scop, evident, ascunderea imprejurarii ca acesta a condus autovehiculul pe drumurile publice avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala.

Ca atare, cand din probatoriul administrat in cauza rezulta, fara niciun dubiu, ca, prin actiunile sale, conducatorul unui autovehicul care avea o concentratie de 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat sau mai mare, a indus in eroare organele de politie, cu consecinta de a nu i se fi solicitat sa se supuna recoltarii probelor biologice, infractiunea prevazuta in art. 87 alin. 5 din O.U.G. 195/ 2002, republicata, se comite in modalitate alternativa a sustragerii, modalitate cu continut diferit  de modalitatile refuzului ori impotrivirii.

In atare situatii, infractiunea de parasire a locului accidentului este in concurs ideal cu infractiunea de sustragere de la recoltarea probelor biologice intrucat subiectul activ al acestor infractiuni a incalcat obligatii legale distincte, obiectul special al ocrotirii penale fiind diferit, respectiv: obligatia de nu parasi locul accidentului, potrivit art. 77 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, si obligatia de a se supune recoltarii probelor biologice, potrivit art. 78 alin. 1 din acelasi act normativ.

Tot astfel, savarseste infractiunea de sustragere de la recoltarea probelor biologice si conducatorul unui autovehicul care dupa testarea cu aparatul alcooltest, ce evidentia prezenta unei concentratii de 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat sau mai mare, se indeparteaza de locul faptei, fara acordul ori stirea organelor de politie – chiar daca nu a fost somat sa se supuna recoltarii probelor biologice – cu scopul dovedit de a se sustrage de la aceasta. Astfel sustragerea consta si in evitarea (incercarea de a scapa) indeplinirii obligatiei de a se supune recoltarii probelor biologice.