Fapta persoanei care, in public, savarseste acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbura in alt mod, linistea publica, constituie, conform articolului 321 alin. 1 din Codul penal, infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
De asemenea, tot acelasi text de lege prevede faptul ca in masura in care s-a tulburat grav linistea si ordinea publica, pedeapsa pentru aceasta fapta este de la 2 la 7 ani.
citeste mai mult
In data de 01 aprilie a.c., Politia Orasului Baia de Aries a fost sesizata prin Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgenta 112 despre faptul ca o persoana de sex barbatesc s-a autoincendiat la domiciliul sau din localitate.
Si nu, nu a fost vorba de vreo farsa, facuta chiar de 1 aprilie, dupa cum aveau sa afle cei care au ajuns primii la fata locului.
citeste mai mult
Sustragerea de la executarea unor pedepse privative de libertate constituie grave abateri, care pot genera consecinte grave in ceea ce priveste posibilitatea repetabilitatii unor fapte atat contraventionale, cat si de natura penala.
Insa politistii judetului nostru actioneaza in permanenta pentru depistarea si prinderea acelor persoane care se sustrag executarii unor pedepse privative de libertate. Astfel, in urmo unor actiuni, controale, razii, etc., aceste persoane, ajung, inevitabil, dupa gratii.
citeste mai mult
Navigare rapida:
Home > File de istorie
Sasii transilvaneni… O cultura si o civilizatie despre care, din nefericire, pe masura ce timpul prezent va trece, vom vorbi doar la timpul trecut. Creatori de istorie in spatiul Transilvaniei vreme de mai bine de 850 de ani, sasii au reprezentat, pe de o parte, unul din cele mai dinamice elemente ale dezvoltarii acestei regiuni geografice, lasandu-si definitiv si irevocabil amprenta asupra modelului cultural transilvanean medieval, modern si chiar contemporan, dar, pe de alta parte, raman si o mare enigma a istoriei, ei disparand in ultimii 25 de ani, la fel de rapid si tacut precum au facut-o atunci cand au venit pe aceste meleaguri, acum aproape 900 de ani. Au lasat dupa ei orase spectaculoase, prestigioase instituti de cultura, sute de biserici fortificate si sate cu arhitectura si planimetrie specifica si o traditie unica.
Inceputurile prezentei sasesti in Transilvania se pierd in intunecatul secol XII, cand, concomitent cu cucerirea Transilvaniei de catre Regatul Maghiar si Cruciadele crestine pentru recucerirea Taramului Sfant, teritoriile transilvanene intra in atentia colonistilor veniti din cele mai vestice teritorii ale Europei. Un binecunoscut cronicar al Evului Mediu, Episcopul Otto de Freising, participant la a doua Cruciada (1147-1149),vorbea despre Transilvania ca de „raiul lui Dumnezeu”.
Regii Ungariei au constientizat de timpuriu faptul ca una este sa cuceresti militar Transilvania - o regiune extrem de bogata in resurse – si alta este sa o stapanesti, data fiind prezenta masiva a populatiei autohtone, romanesti. Fiind imposibila realizarea pe cont propriu a acestei stapaniri efective, acestia s-au orientat spre atragerea unor colonisti, a unor populatii din zonele dezvoltate ale Europei, unde acestea parcursesera deja etape importante in dezvoltarea culturala. Promitandu-le o serie de privilegii, cum ar fi scutirea de anumite taxe si impozite, posibilitatea alegerii locurilor unde se vor aseza, donarea unor terenuri si posesiuni, autonomie in autoguvernarea laica si religioasa etc. regii maghiari ii cheama pe acesti hospites, ce vin din diverse zone ale Saxoniei, Renaniei, Flandrei, in schimbul acestor privilegii, cavalerii germanici fiind datori cu organizarea apararii teritoriilor in fata incursiunilor externe (ale pecenegilor, cumanilor si, mai tarziu, ale tatarilor).
Sub regele Gheza al II-lea, intre anii 1141 si 1162, si chiar inainte de acesta, primele elemente colonizatoare patrund in Transilvania - in baza unei Diplome emise de rege – prin Culoarul Muresului si ocupa Orastia (Broos), Romosul, zona Alba Iuliei si Cricaul. Despre acest prim val de colonisti, cunoastem faptul ca venea Flandra (Olanda de astazi), ei stabilindu-se in zona de nord a orasului actual, pe malul Ampoiului, localitate atestata sub denumirea Villa Brabanti (in zona actualei localitati Barabant), toponimic ce tradeaza locul de provenienta a acestora: regiunea Brabant din Flandra! La Cricau, colonistii pub bazele unei locuiri de tip rural, puternica, dovada fiind biserica de stil romanic pe care o putem admira si in ziua de azi! Urmatorul val al colonizarii, dupa 1162, duce la extinderea spre est a feudelor colonistilor spre Podisul Secaselor: Sebes, Calnic, Boz, Dostat, Ungurei, Rosia de Secas etc. si mai departe, spre Miercurea Sibiului si Sibiu. O alta cale urmata de acesti colonisti, mai rurala, este cea de pe Vaile Tarnavelor, atat cea Mare (Cenade, Valea Lunga, Micasasa etc.) dar mai ales Tarnava Mica (Sona, Jidvei, Balcaciu, Cetatea de Balta, Tatarlaua etc.).
Sasii au adus cu ei intregul tezaur de cunostinte spirituale si materiale pe care il dobandisera si experimentasera in zonele lor originare. Arhitectura, religia, mestesugul armelor, mestesugurile civile (tamplaria, olaria, dogaritul, postavaritul, croitoria, arta prelucrarii fierului, pielaritul etc.), artele, traditiile populare, mestesugul viei si vinului, legumicultura, arta gastronomica, dreptul, artele liberale si stiintifice, dialecte specifice limbii germane vechi, iata bagajul inegalabil cu care acesti hospites s-au stabilit in Transilvania, punand bazele si creind premisele unei evolutii comparabile cu cea a regiunilor occidentale. Putine sunt elementele specifice vietii de zi cu zi a ardelenilor, obiceiurile, produsele gastronomice, expresiile, traditiile chiar, care sa nu aibe o influenta, cat de mica, saseasca. Practic, elementele saxone colonizate in Transilvania, venite aici cu speranta garantarii unei autonomii accentuate si a posibilitatii autoguvernarii, au fost cele care au determinat dezvoltarea unui model cultural unic, care avea ca principiu fundamental toleranta si convietuirea. Nu este intamplator faptul ca in zonele de la periferia principalelor orase sasesti din Transilvania (Siebenburgen = Cele 7 orase-cetati: Sibiu, Sebes, Medias, Bistrita, Sighisoara, Brasov, Orastie), comunitatile romanesti au fost profund influentate de acest model cultural, mai tarziu tocmai in cadrul acestora nascandu-se cele mai progresiste idealuri nationale precum si cele mai luminate minti ale neamului (vezi spre exemplu cazul Marginimii Sibiului, cu Rasinarii si Salistea, care au oferit cele mai multe personalitati culturale Academiei Romane). In numarul viitor, va vom prezenta o serie de elemente specifice sasesti din traditiile populare ardelenesti. Adaugata la data de: Aug 4, 2010
Scrie un Comentariu
Trimite unui prieten
Sasii in judetul Alba
Sasii transilvaneni… O cultura si o civilizatie despre care, din nefericire, pe masura ce timpul prezent va trece, vom vorbi doar la timpul trecut. Creatori de istorie in spatiul Transilvaniei vreme de mai bine de 850 de ani, sasii au reprezentat, pe de o parte, unul din cele mai dinamice elemente ale dezvoltarii acestei regiuni geografice, lasandu-si definitiv si irevocabil amprenta asupra modelului cultural transilvanean medieval, modern si chiar contemporan, dar, pe de alta parte, raman si o mare enigma a istoriei, ei disparand in ultimii 25 de ani, la fel de rapid si tacut precum au facut-o atunci cand au venit pe aceste meleaguri, acum aproape 900 de ani. Au lasat dupa ei orase spectaculoase, prestigioase instituti de cultura, sute de biserici fortificate si sate cu arhitectura si planimetrie specifica si o traditie unica.
Inceputurile prezentei sasesti in Transilvania se pierd in intunecatul secol XII, cand, concomitent cu cucerirea Transilvaniei de catre Regatul Maghiar si Cruciadele crestine pentru recucerirea Taramului Sfant, teritoriile transilvanene intra in atentia colonistilor veniti din cele mai vestice teritorii ale Europei. Un binecunoscut cronicar al Evului Mediu, Episcopul Otto de Freising, participant la a doua Cruciada (1147-1149),vorbea despre Transilvania ca de „raiul lui Dumnezeu”.
Regii Ungariei au constientizat de timpuriu faptul ca una este sa cuceresti militar Transilvania - o regiune extrem de bogata in resurse – si alta este sa o stapanesti, data fiind prezenta masiva a populatiei autohtone, romanesti. Fiind imposibila realizarea pe cont propriu a acestei stapaniri efective, acestia s-au orientat spre atragerea unor colonisti, a unor populatii din zonele dezvoltate ale Europei, unde acestea parcursesera deja etape importante in dezvoltarea culturala. Promitandu-le o serie de privilegii, cum ar fi scutirea de anumite taxe si impozite, posibilitatea alegerii locurilor unde se vor aseza, donarea unor terenuri si posesiuni, autonomie in autoguvernarea laica si religioasa etc. regii maghiari ii cheama pe acesti hospites, ce vin din diverse zone ale Saxoniei, Renaniei, Flandrei, in schimbul acestor privilegii, cavalerii germanici fiind datori cu organizarea apararii teritoriilor in fata incursiunilor externe (ale pecenegilor, cumanilor si, mai tarziu, ale tatarilor).
Sub regele Gheza al II-lea, intre anii 1141 si 1162, si chiar inainte de acesta, primele elemente colonizatoare patrund in Transilvania - in baza unei Diplome emise de rege – prin Culoarul Muresului si ocupa Orastia (Broos), Romosul, zona Alba Iuliei si Cricaul. Despre acest prim val de colonisti, cunoastem faptul ca venea Flandra (Olanda de astazi), ei stabilindu-se in zona de nord a orasului actual, pe malul Ampoiului, localitate atestata sub denumirea Villa Brabanti (in zona actualei localitati Barabant), toponimic ce tradeaza locul de provenienta a acestora: regiunea Brabant din Flandra! La Cricau, colonistii pub bazele unei locuiri de tip rural, puternica, dovada fiind biserica de stil romanic pe care o putem admira si in ziua de azi! Urmatorul val al colonizarii, dupa 1162, duce la extinderea spre est a feudelor colonistilor spre Podisul Secaselor: Sebes, Calnic, Boz, Dostat, Ungurei, Rosia de Secas etc. si mai departe, spre Miercurea Sibiului si Sibiu. O alta cale urmata de acesti colonisti, mai rurala, este cea de pe Vaile Tarnavelor, atat cea Mare (Cenade, Valea Lunga, Micasasa etc.) dar mai ales Tarnava Mica (Sona, Jidvei, Balcaciu, Cetatea de Balta, Tatarlaua etc.).
Sasii au adus cu ei intregul tezaur de cunostinte spirituale si materiale pe care il dobandisera si experimentasera in zonele lor originare. Arhitectura, religia, mestesugul armelor, mestesugurile civile (tamplaria, olaria, dogaritul, postavaritul, croitoria, arta prelucrarii fierului, pielaritul etc.), artele, traditiile populare, mestesugul viei si vinului, legumicultura, arta gastronomica, dreptul, artele liberale si stiintifice, dialecte specifice limbii germane vechi, iata bagajul inegalabil cu care acesti hospites s-au stabilit in Transilvania, punand bazele si creind premisele unei evolutii comparabile cu cea a regiunilor occidentale. Putine sunt elementele specifice vietii de zi cu zi a ardelenilor, obiceiurile, produsele gastronomice, expresiile, traditiile chiar, care sa nu aibe o influenta, cat de mica, saseasca. Practic, elementele saxone colonizate in Transilvania, venite aici cu speranta garantarii unei autonomii accentuate si a posibilitatii autoguvernarii, au fost cele care au determinat dezvoltarea unui model cultural unic, care avea ca principiu fundamental toleranta si convietuirea. Nu este intamplator faptul ca in zonele de la periferia principalelor orase sasesti din Transilvania (Siebenburgen = Cele 7 orase-cetati: Sibiu, Sebes, Medias, Bistrita, Sighisoara, Brasov, Orastie), comunitatile romanesti au fost profund influentate de acest model cultural, mai tarziu tocmai in cadrul acestora nascandu-se cele mai progresiste idealuri nationale precum si cele mai luminate minti ale neamului (vezi spre exemplu cazul Marginimii Sibiului, cu Rasinarii si Salistea, care au oferit cele mai multe personalitati culturale Academiei Romane). In numarul viitor, va vom prezenta o serie de elemente specifice sasesti din traditiile populare ardelenesti. Adaugata la data de: Aug 4, 2010
Citeste mai multe stiri din categoria:File de istorie
Scrie un Comentariu
Trimite unui prieten
Cautare in Site
